Ser de slăbire cara pakai larome

Sint intre aceste prqioase hîrtil, pe care nu le-am copiat färä un amestec de bucurie si de induiosare, asemenea cu aceia pe care o simti cind, dupb. S'ar putea gäsi cä unele din ele nu sint nid destul de vechl.

Lisa: färä indoiald cä aka tratare meritá un acument insträinat, pierdut poate, mai pe urmd, in alte orinduiri de archive, decit acela pe care-1 al' totdeauna la indämtnä, in vre-un deposit de ale noastre. Despre satele si popii din Ardeal voiü vorbi, lätnurind documentele de alci care-1 privesc, inteo altä lucrare, ce va I incepe in curind sä apará in Noua Revistei Romind i va iesi si deosebit.

Voiti aräta insä, cum se si poate bánui, numaii liniile ge- nerale ale lucrului, oprindu-mä asupra punctelor mai spe- ciale numai chid ele pot fi luminate prin izvoare nouä, pe ser de slăbire cara pakai larome atunci le si reproclucem une-off in a doua parte a tex- telor.

Pentru a urmäri ¡esetura faptelor märunte se vor gäsi, azi sail in viitor, destuf oamerii bine pregkiti si competenV. Si, dacd li voiti folosi acestora pentru cercetärile lor speciale prin cele ce spun si public astázi, mä voiti crede In de ajuns räsplätit. A indrepta cercetkile e poate pe jumätate a le face, off ce ar crede in aceastá privintd aceia ce sint in- dreptaV. Legaturile principatelor cu Ardealul lul Basta Si din uimitoarea carierä a lui Mihal.

Încărcat de

Viteazul ca si din toate legkurile mai vechi ale principatelor de la Dunäre cu principii regali ai Ardealului si cu locporii Crailor de ocli- nioard din Buda se desface acest adevär cd Voevodatele ser de slăbire cara pakai larome mänest sint aceiasi arb- cu Ardealul, flind coasta sudicá a munOlor ce-si ati clincolo coasta lor de catre miazd-noapte, si Ca' aceiasi soartä e menitá sá le stäpineascä, precum cirri- piile lor sint dominate de aceleasi piscuri.

E adevärat cd Tara-Románegscä are la sud Dunärea, care o leaga cu alte provincii si cä sesul räsäritean al Europer se intinde pand la Siretul ce despicä pdmintul moldovenesc. Aceasta se poate vedea din istoria noastrá dupd omorul luf Mihal. EI voirä tot, - sail nimic. Se stie cá in cursul anuluI incä, principatul al patrulea!

Inizbutind sä inläture pe Mihai, PoloniI avuse sd aleagd intre dol. Era o realisare a planurilor de egemorlie orientald ale ma- relul rege Stefan Báthory, pentru amintirea cäruia.

Asa se intemei tripla aliantd de vasalf. Sigismund, res- 1 V. Hurmuzaki, IV1, p. PREFATÄ "v tabilit in drepturile sale de stdpinitor i suveran, devenit iaräsI, prin sprijinul raiterilor lesesti, «principe al Ardealulta, Moldovel si Terii-Romänesti», era sa vegheze asupra fratilor ce-i cirmuiati «voevodatele», iar el Ser de slăbire cara pakai larome era s'd se miste dupä impulsul menit de la acela cäruia-I datorià tot.

Dar mai erati mncä ImperialiI, cu incetineala lor indärätnicd, ser de slăbire cara pakai larome era Mihai, cu cit avea sá rdzbune si cu cit putea sä bi- ruiased, si mai era si acel Basta, orn ráü, dar bun general. Se stie cum ostile lui Rudolf pdtrunseserä in Ardealul care rechemase pe Sigismund si cum vitejia lui Mihai i ti- inta lui Basta cistigard lupta de la Gorosläti, aruncind pe Sigismund in dureroasa rätdcire a pribegiei. Ardealul deveni iardsi impärdtesc, de fapt ca si de drept, i orasul care ti- nea mai mult la dinastia nationald a Báthorestilor, Cum să slăbești doar în burtă, cu burghesia lui mai mult maghiard, trebui sá primeased Po- lonii si NemOI generalului german.

Cum se puserd in miscare trupele imperiale pentru rds- cumpärarea Ardealului, aceia dintre Munteni cari erati cre- dinciosi lui Mihai, incepurd sä, se pregälteascd de räscoald. Ei fund prinsf ea' uneltesc ceva, si Simion, setos de singele unor ser de slăbire cara pakai larome cari nu-T pieriati d'innainte, ii tdie pe toti trei, sati mdcar pe dol dintre dînii, in Maiti 6o1'.

Dar aceasta zdbovi numai izbucnirea räscoalei contra aMoldovea- nului», «Turcului», «Polonuldf» de Simion-Vodä, A doua zi dupd biruinta sa de la 3 August, din lagärul singeros de la Gorosläti, Mihai scrie impdratului despre ridicarea de stea- gurT intimplatä in Tara-Romdneascd si care adusese, la 24 Iunie, fuga lui Simion strdinul 2 El se retrdsese la Buzdti cu 6.

Bdleanu din Hasdeu, Magnum. Etymologieum i Iorga, Basta sz Mihat Viteazul, p 53 si urm. Dar Voevoclul din nod invingätor fu ucis, inna- inte de a se lncheia luna, si atunc lucrurile se incurcarä, in Tara-Romäneascä, dacä nu in Ardeal. Movilestii erati oameni dintre aceia cari nu dusmäniati pe fatd, si a se mai inchina unui stapin, nu li era gred.

Dar supunerea lor nu putea fi primitä, pentru cä prea mult pd- cätuise, din porunca patronului din Po Ionia. Stea- guri cu palosul Movilestilor furä smulse din mina luptätorilor in lupta care rápi iardsi stäpinirea din mina lui Sigismund 3. Si in acelasi rdzboid se bause pentru TurcI, Poloni, i omul unora si al altora, soldat, dintre aceia cari primiad plata de la noul Voevod Simion. Trebuia deci un nod Domn, venit din lagärul impärätesc si cu credintd fatä de impäratul.

Un astfel de Domn ar fi fost Marcu-Vodd, fiul lui Cercel, «ein feiner Jünglingt, scrie mai tärzid Basta 4, un strasnic cäpitan de haiduci, mare in räzboid si pradd. Po- tocki. IubitorT de egemonie turceascd. Un ceaus veni anume pentru a cerceta dacä in adevär Simion e un «than», dacä tale si stoarce bani si, «incredintindu-se» despre aceasta, fäcu ca Radu, fiul luí Mihnea Turcitul, sd.

Mult mai mult decât documente.

La 24 Iulie st. Citeva zile dupä aceasta, 1VIihaI, pentru care se clädead luptele, era omorit, si aceasta aducea o noud schimbare. Scrisoare a lui inedif6 din Faig5. Top', fdrd indoiald eh' nu, cdci Basta-I imputinase saü îi oprise la eL Dar atiVia citi eraii dispusT a face In tard politicd imperiald 2.

El trecurd pe la Cineni, si in muntil de de-asupra Curii- de-Arge, la Cirstienest, isi fdcurd un lagdr 3. De aid apoi se coborird, ca o micd ostire, in ses, unde adurd mind, cu re- voltatii. Acestia, la auzul celor Intimplate, îT dalurd un Domn.

Cine eraii el slabire fata neagra cine era Domnul lor?

PopularI eraii, prin prestigiul avutiilor, ca si al insusirilor personale ce aveati, si una din cronicele ce insird biruintele si nenoro - cirele lui Mihaiti-Vodd, inspiratd de Buzest, li dá locul crin- Mir, in povestire 4. Coroana fu oferitd lui Stroe, cel mai mare din fratl, dar el fu destul de cuminte ca s'o refuse. Obiectd cá e prea tindr pentru aceastd grea sarcind, si trecu cinstea si räspunderea asupra tlfagazmul 7storw, IV.

Acesta, care, prirnit de Buzestf, deveni prin acest fapt Domnul soldatilor, se cherna Serban, si era «unchiul dupd matnä» al Buzestilor 1. Era un bun osta i un orn de o virstä mai maturd : pretindea cä in vinele lui curge singele Basarabilor si se intitula nepotul de fin «al unui rä- posat Basarab», care nu poate fi decit Neagoe.

Gindindu-se la cine stie ce fapte din trecut, el luä ser de slăbire cara pakai larome de Radu-Voda. Radu-Vodd Serban ar fi avut nevoie, in greaua luf situatie din August, de sprijinul acelora pentru cari, ca ostas, isi sim0a ser de slăbire cara pakai larome, de sprijinul vecinilor säT, Imperialif din Ar- deal.

Никто не должен знать о существовании кольца.

Dar si Basta avea, toctnaT atunci, greutáti din cele mai marl. Dupd Gorosláti, el fäcu din non experienta, iaräsT cu ajutorul Turcilor si Polonilor. Iar la 31 August el apärea supt zidurile Bra- sovuldf, unde intrâ, dupä neapäratele negocieff si asigurärf, la 6 Septembre 3. Basta n'avea nicf soldatf destui, nicf banf citi if trebuian, nici aderentT sincerf. Imperialif nu puturd pd- trunde päind la Brasov.

Sibiiul, abia päräsit de Basta, fu ata- cat de Sigismund, iar Bistrita cuceritá in Ianuar Chi- jul fusese incunjurat pentru recenta-f poticnire din credhitä, iar Mediasul ocupat ; Stefan Tholdy izbutise prin dibácie a pätrunde in Sighisdara. RomXX, p. Si Papiu, Tesaur, I, p. In corespondena histriteanä ineditä côpil la Ac. Fuchsza-Luttnoarílinum, 1, pp.

opreste pierderea in greutate

Restitutia ltd. Radu-Vodd rdminea sd. Acestea nu zdbovird prea mult. El incun- jurâ Bistrita cu trupele peste care impäratul il numise, la 20 Ianuar, comandant general'. Si hied in Februar el putea sd anunte la Praga cd Sigismund, inspäimintat, descurajat, a primit O. Astfel reincepuse rdzboiul pentru dominatia asupra Ardea- luluf. Acesta era omul Turcilor, dar Sigismund era mai ales al Polonilor. El voià mal curind pe Simion Movild, care, pri- mind ajutoare polone, supt loan Potocki, veni sd-si recapete Scaunul.

I' -L.

Symigianus ed. Mildenberg st Wolfgang Bethlen.

pierderea în greutate în misiunea SDD

Aceasta indemnd pe Basta sä trimeatd in ajutorul invinsilor pe viteazul cdpitan Ser de slăbire cara pakai larome, Mirza eel Mare. Iar, la 6 ale lunif, rdmdsitele armateT Buzestilor, sau aceia dintrInsa cari nu se puteaü pierde in multimea cape- telor plecate dupd infringere. Si un trimis al liff, Stroe Buzescu, boierul care re- fusase Domnia, pleca la Curte, pentru a cere de la puter- nicif de acolo ajutor, subsidif, diplomd 5i locurf de addp st, ea pe vrernea credintif cdtre impärdtie a luf Mihaf-Vodd.

Dar generalul imperial, desi era dispus sä restituie in Domnie pe vasalul german, avea si altele de fd. CácI aparitia luf Sigismuni Meuse minuni si data a- ceasta intre conationalii pe cari de atitea orf if vinduse ser de slăbire cara pakai larome schimbase. Radu-Vodái cef 4.

puteți pierde cu greutate recul

Hurmuzaki-Bogdan, II, la ace Hurmuzaki, IV', Oct. Spre a-1 ardta cd in zddar pUnge soarta sa, a boierilor si a familid sale, i se dddurd Unguri si regimente de Valora, supt comanda unui cdpitan de aceiasi natie, Boulet. Toatä oastea se ridica la io sag chiar Dar Stroe Buzescu, primit in audientd abia la sfirsitul lul Februar, cu toate cá sosise incd din Octom- bre, nu putu sá participe la aceastä campanie dinMart Ea fu färd de noroc.

Adversariul lui, Radu Mihnea, nu putuse face, in ade- vär, nid o ispravd. Pasa de Silistra, All, care trebuia sá ajute pe Radu, fusese cum- 0:rat de Simian, si, dud el fu inlocuit, in Ianuar, era prea tärzig. Ceausul se intoarse la Giurgiu, si Domnul cel noti, tot- deauna nenorocit, nu putu sä mai iasä din cetate, supt zi- durile cdreia se infdtisard, in Ianuar, citeva sute de Poloni.

Cind aceste stiri ajunserd la Poartd si inutilitatea ridieärii unui alt Voevod de la Turd in fata lui Simion apdru lim- pede tuturora, Simion fu din nog intärit, cdtre sfirsitul lui Februar.

Rusinea rechemdrif lui Radu fu acoperitä supt masca und concesii fäcute prietenilor polonI2. Movild era ded Damn legal si de fapt peste Tara-Romd- neascd la intrarea lui Radu in regiunea muntilor. Acesta nu merse mai departe deck cea d'intäiii vale ce i se deschise innainte. De jur imprejur roiag stoluri de Tataff, chemate de Ieremia si de Simion, cari se fac insä a nu sti nimic, in scrisorile lor cdtre Poloni, de sosirea und otiri ca aceasta.

  1.  Сделайте это, - приказал .
  2. Lista Abonatilor Telefonici In Bucuresti Si Ilfov() [vyly2k7k7v4m]

Exped4ía e povestitä. La urmä, Radu si Mentorul sail, Boulet, se crezurá fericitl ca pot iesi din capcana in care cazuse. Unul nu se aräta norocos, eI incercard atuncl cu akul, cu cel tinär de la Giurgiu, care statea bine si cu Turcil, cu toate cä e!

Lista Abonatilor Telefonici In Bucuresti Si Ilfov(1938)

IT luase demnitatea pe care nu si-o putea mentinea. Din noii, in Mart, caläret1 dusmanf apárurä, cu Delimarcu, supt zidu- rile Giurgiulur, Insa, data aceasta, faul tiff Mihnea stia ca n'are de ce sa se teama de dinsiT. El se facu a iesi la vinat si cazu In mijlocul oamenilor puterniculuf Stroe.

Copilul furat de vräjmasif cu off ce pret af luf Simion luä in cea ma! Dar Simion avea noroc. El' fugira, pierzind doudzed si cincI de steagurf, iar noua lor capetenie, Radu, apucâ dru- mul care ducea la Dunare, unde va fi dat Turcilor lämuririle ce va fi crezut de cuviintä asupra aventurif sale intre cres- tinI i soldatl T. De la hotarul pe unde se strecurase, el apucase drumul Bistritii, si la Vasarheig fu lo- vit, in trecere, destut de rág, de MoiseSzekely, aderent al l.

Basta crezu de cuviintä sá porunceascd rázbunarea acestei infringed, dar nici de astä. Vedem la 19 Mart pe Voevodul fugar scriind impäratulul, din lagärul de la S. Mar- ghita, lingä Mures, färä a pomeni insä nimic din cele ce se intimplase. Acestea se duse sä le spuie din gurä Boulet, pe care-1 gäsim la Curte in April 1.

Valonul, Care era de párere cä tara vrea alai bine pe fiul lui Mihai, primi bani pentru causa luI Radu. Supt impresia neiz- Wilde lui - el care plecase du siguranta cä «va goni pe Si- rnion» - Voevodul se dusese sá se ascunclä. Dar, cind Basta däidu, in Maiii, un prinz laSatu-Mare, unde astepta resultatul negocierilor dintre Sigis- mund si ser de slăbire cara pakai larome impärätestI, trimisI pentru a-1 aduce la o nouä cesiune, - Radu fu unul dintre oaspetl, si generalul imperial anuntâ hotärirea sa nesträmutatä de a-1 duce iaräsi in Scaun 3.

Ala menOune, confusä, in Chran F Mentiunea solid lul Boulet, ibid.

Permite abonaţilor sa selecţioneze apelurile la care vor să răspundă.

Alba-Iulia '. Si, dupä o intilnire cu Basta in castelul princiar din Vint, el lua pierde 2 grăsimi pe săptămână mele m5suri de plecare.

Ațiputeafiinteresat